Registrul Auto Român R.A.

Îndeplinirea rolului de autoritate de omologare de tip pentru omologarea de tip a autovehiculelor şi a remorcilor acestora, a vehiculelor agricole sau forestiere, a vehiculelor cu două sau trei roţi şi a cvadriciclurilor, precum şi a sistemelor, componentelor şi a unităţilor tehnice separate utilizate la acestea în conformitate cu un regulament cadru, regulament al Uniunii Europene sau regulament ONU, inclusiv omologările de tip pentru serii mici UE sau naţionale, inclusiv omologarea naţională de tip a vehiculelor rutiere ce aparțin categoriilor M, N sau O și sunt concepute și fabricate sau modificate pentru a fi utilizate exclusiv de forțele armate.

Omologarea de tip

1. Clasificarea omologărilor de tip:

1.1 după obiect:

a. omologare de tip a întregului vehicul;

Se aplică autovehiculelor şi remorcilor acestora, aşa cum sunt definite în Regulamentul (UE) 2018/858, Regulamentul (UE) 167/2013 şi Regulamentul (UE) 168/2013;

b. omologare de tip pentru sisteme ale vehiculului, componente sau unităţi tehnice separate.

Un sistem al vehiculului este un echipament al acestuia (sistem de frânare, sistem antipoluare) care nu poate fi detaşat în mod normal de pe vehicul ca parte separată.

O componentă a vehiculului este un dispozitiv care este destinat a fi parte a vehiculului şi care poate fi detaşată şi omologată separat (de exemplu un dispozitiv de iluminare).

O unitate tehnică separată este un dispozitiv destinat a fi parte a unui tip de vehicul şi care poate fi omologat separat, sau ca parte a vehiculului (de exemplu un dispozitiv antiîmpănare spate) sau un dispozitiv care nu este parte a unui vehicul dar care este folosit în trafic (de exemplu o cască de protecţie sau un scaun pentru copil).

1.2 după tipul omologării:

a. omologare internaţională de tip;

a1. omologare internaţională (ONU) de tip acordată în baza regulamentelor Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite;

a2. omologare (UE) de tip acordată în baza actelor de reglementare aplicabile;

b. omologare naţională de tip.

2. Scopul omologării de tip

Atestarea respectării de către producătorii de vehicule, sisteme, componente sau unităţi tehnice separate a dispozițiilor administrative și a cerințelor tehnice ale UE şi ONU pentru a oferi un nivel ridicat de siguranță, performanţă și protecţia mediului.

3. Valabilitatea omologării de tip

Omologarea de tip își încetează valabilitatea în fiecare dintre următoarele cazuri:

– atunci când pentru tipul omologat de vehicul, de sistem, de componentă sau de unitate tehnică separată devin obligatorii noi cerinţe pentru punerea la dispoziţie pe piaţă, înmatriculare sau punerea în funcţiune, iar omologarea de tip nu poate fi extinsă;

– atunci când la o verificare efectuată se constată că vehiculul nu respectă toate actele de reglementare care sunt relevante pentru tipul respectiv;

– în cazul în care omologarea de tip a fost retrasă;

– în cazul în care valabilitatea certificatului de omologare de tip expiră din cauza unei restricţii;

– în cazul în care omologarea de tip s-a dovedit a fi bazată pe declaraţii false, rezultate falsificate ale încercării sau în cazul în care nu au fost dezvăluite date care ar fi condus la refuzul de a acorda omologarea de tip;

– în cazul în care omologarea de tip a întregului vehicul pentru o singură variantă a unui tip de vehicul sau pentru o singură versiune a unei variante își încetează valabilitatea, omologarea de tip a întregului vehicul pentru tipul de vehicul respectiv își încetează valabilitatea numai în ceea ce privește varianta sau versiunea respectivă;

– în cazul în care producţia unui anumit tip de vehicul, sistem, componentă sau unitate tehnică separată este oprită definitiv;

4. Desfăşurarea procesului de omologare de tip, constă în:

– primirea cererii de omologare şi a documentelor necesare omologării;

– analiza cererii şi verificarea conţinutului dosarului de omologare;

– stabilirea Serviciului Tehnic (laborator de încercări);

– efectuarea evaluării unui producător nou sau a unui producător existent care depune o cerere de omologare pentru un produs nou sau un domeniu nou de reglementare;

– emiterea documentului de plată iniţial;

– alocarea numărului de omologare;

– stabilirea necesarului de încercări;

– emiterea comenzii de încercări;

– verificarea îndeplinirii cerinţelor tehnice;

– analiza finală a dosarului de omologare şi decizia finală privind acordarea omologării;

– emiterea documentului de plată final;

– generarea şi transmiterea documentului de omologare;

– verificarea periodică a conformităţii producţiei;

– verificarea periodică a valabilităţii omologărilor de tip acordate.

Direcţia Omologare de Tip